Austria a fost prima țară vest-europeană care a important gaze naturale din Rusia. Se întâmpla în 1968. Acum, Austria poate fi din nou o deschizătoare de drumuri în relația țărilor europene cu Rusia, dar este greu de spus încotro duc aceste drumuri.
UE a impus opt pachete de sancțiuni Federației Ruse. Cele mai importante sunt cele care țin de importul de hidrocarburi. Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022, însă abia la începutul lunii decembrie a intrat în vigoare interdicția importului de petrol din Rusia, iar aceasta cu mai multe excepții – interdicția vizează petrolul din Rusia transportat de tancuri petroliere, nu și cel venit prin oleoducte, pentru a permite alimentarea unor state fără ieșire la mare, precum Ungaria, Slovacia și Cehia.
Însă importurile de gaze naturale nu au fost interzise. Rusia a redus până spre zero fluxul gazelor spre Europa, iar statele europene au început să se orienteze către alți exportatori. În 2021, Rusia furniza 40% din gazele importate de statele UE, iar în august 2022 acest procent a scăzut până a 17%. Însă nu există nicio interdicție la nivelul UE pentru importul de gaze din Rusia.
Acesta este contextul în care, după o perioadă în care fluxul de gaze spre Austria a scăzut sub 30% din nivelul stabilit prin contract, Gazprom a început să furnizeze 100% din volum. În luna decembrie 2022, 71% din importurile de gaze ale Austriei veneau din Rusia cea sancționată pentru invadarea Ucrainei, un procent mai mare chiar decât în anii anteriori.
Guvernul de la Viena a fost pus într-o situație delicată, iar asta se poate întâmplă și cu alte state unde companiile au semnat contracte pe termen lung cu Gazprom. Va decide guvernul de la Viena să interzică unei companii precum OMV să mai primească gaze din Rusia, conform unui contract care este încă în vigoare? ”Dacă rușii vor continua să livreze, nu pot interzice OMV să își îndeplinească obligațiile contractuale”, a spus cancelarul austriac Karl Nehammer, potrivit Euronews. ”Cum vă imaginați că aș putea face asta, cumva printr-o lege de expropriere?”, a spus Nehammer. Statul austriac deține circa o treime din acțiunile OMV.
Situația în care se afla Austria și în care ar putea să se regăsească și alte state UE se datorează contractelor semnate cu Gazprom. Compania rusă a preferat întotdeauna contractele pe termen lung, în timp ce, în ultimii ani, statele UE au preferat să cumpere gaze naturale pe piața spot, pentru a beneficia de prețurile avantajoase ale momentului. Începând din august 2021, Gazprom a încetat să mai vândă gaze pe piața spot.
În vara anului trecut, când a redus până spre zero fluxul gazelor spre Europa, Rusia nu a făcut asta anulând contractele pe termen lung semnate cu companiile europene și nici livrând mai puțin gaz achiziționat pe piața spot (cantitățile din urmă erau oricum infime). Rusia a păstrat contractele, însă a început să livreze mai puțin gaz decât minimul la care se obligase.
Cumpărătorii europeni sunt puși în situația în care sunt obligați să primească, sau cel puțin să plătească, pentru un volum minim de gaze din Rusia stabilit prin contract. Companii precum OMV sunt libere să accepte gazele care vin din Rusia, câtă vreme nu există o interdicție la nivelul UE in acest sens.
Situația aceasta se poate prelungi vreme de un deceniu, pentru că Gazprom a semnat multe contracte pe termen lung cu clienții europeni. Contractele care au expirat în 2022 reprezintă doar 12% din totalul importurilor de gaze naturale din Rusia. Acum, Rusia a ales să livreze Austriei 100% din cantitatea contractuală de gaze – poate pentru că relația dintre Viena și Moscova a fost mereu una apropiată, poate pentru că Austria a decis să acorde vize pentru 15 deputați ruși aflați pe lista sancțiunilor, pentru ca aceștia să participe la Adunarea Parlamentară OSCE, Viena, pe 23-24 februarie, Austria înfruntând din aceasta cauză criticile Marii Britanii, Franței, Poloniei, Canadei. În același timp, Rusia a redus și mai mult livrările de gaze pentru Germania și Italia. Însă, în lunile ce urmează, Moscova poate decide să livreze stat european întregul volum de gaze prevăzut în contract altui, punându-l în situația de acum a Austriei.
Apare astfel posibilitatea ca, odată ce războiul din Ucraina se va încheia, Rusia să inunde piața europeană a gazelor naturale. Moscova ar putea face acest lucru și înainte de încheierea războiului, iar asta ar putea reduce din apetitul europenilor de a căuta surse alternative de energie.
Situația Austriei și a OMV creează o dilemă pentru guvernele și companiile energetice europene care au semnat contracte pe termen lung cu Gazprom. Eurointelligence sugerează că nu există altă variantă decât ca aceste companii să aștepte până la expirarea contractelor cu Rusia, adică o ieșire lentă din relația legală cu Rusia. Ar putea fi însă și alte variante de a pune capăt importurilor de gaze naturale din Rusia, fără a aștepta negocierea greoaie a unor sancțiuni la nivelul UE sau expirarea contractelor cu Gazprom. Este vorba despre sabotarea gazoductelor care leagă Rusia de Europa (cinci prin Ucraina și doua prin Belarus), așa cum s-a întâmplat cu conductele Nord Streama 1 si 2, în luna septembrie 2022. Pentru liderii europeni, sabotajul acesta este un mister în continuare. Jurnalistul american Seymour Hersh spune însă ca, la momentul summitului NATO de la Madrid, în luna iunie a anului trecut, gazoductele fuseseră deja minate de scafandrii americani, ajutați de marina norvegiană, chiar în timpul unui exercițiu naval al Alianței.
The post Cum ar putea reveni gazele Rusiei în UE? appeared first on Cotidianul RO.