SUA au fost reprezentate la Conferința de Securitate de la Munchen de vicepreședintele Kamala Harris, cunoscută pentru prestațiile slabe în plan extern, și de secretarul de Stat Antony Blinken. Săptămâna aceasta, Blinken va întreprinde vizite în Turcia și Grecia.
SUA sunt reprezentate la cel mai înalt nivel nu la Munchen, ci la Kiev (unde președintele Joe Biden a sosit luni – un mesaj foarte puternic pentru Rusia) și la Varșovia, unde președintele Joe Biden va ajunge marți și va marca un an de la începutul războiului prin procura cu Rusia. Joe Biden este un personaj obisnuit la Kiev, el asigurând legătura cu Ucraina și dezvoltând afaceri, unele pentru familia sa, în timpul administrației Obama. Biden revine în Polonia la mai puțin de un an de la vizita sa din martie 2022. Pe lângă întâlnirea cu președintele polonez Andrzej Duda, Biden va participa la un summit al grupului București 9, al statelor din Flancul Estic al NATO. În marja acestui summit va avea loc o întâlnire între președintele Klaus Iohannis și Joe Biden.
București 9 este o organizație care cuprinde statele din flancul estic al NATO, toate fie state ale fostului Pact de la Varșovia, fie foste republici sovietice. București 9 a fost creat în 2015, după anexarea Crimeii de către Rusia, iar imediat a urmat lansarea de către Polonia Inițiativei celor Trei Mări, varianta economică a București 9, la care se adaugă și Austria, Croația și Slovenia, iar Ucraina este stat asociat. Inițiativa celor Trei Mări a fost susținută de administrația Trump, pe fondul disputelor cu Germania privind contribuția redusă la NATO și profiturile disproporționate în relația comercială cu Statele Unite.
Ambele inițiative au fost considerate pârghii de influență anglo-americană în UE, extrem de utile în contextul post-Brexit, care a dat mână liberă Germaniei și Franței, ultima cunoscută pentru dorința de a ajunge la ”autonomia strategică” a UE.
Noua alianță emergenta din estul Europei are rolul de a întări poziția Statelor Unite și a Marii Britanii în afacerile europene și de a marginaliza Franta, Germania și UE. Puterea regională din centrul acestor inițiative este Polonia, unde guvernul a decis majorarea până la 5% din PIB a bugetului apărării și constituirea unei armate profesioniste de 300.000 de militari, o forță care nu va fi depășită în întreaga Europă decât de Ucraina.
”Statele Unite au folosit invazia rusă în Ucraina ca pe o ocazie pentru a elimina Rusia din rândul marilor puteri și de a o subordona Vestului, lăsând Washingtonului resursele necesare pentru a se concentra asupra confruntării mult mai complexe cu China. Între timp, Marea Britanie a acționat pe baza intereselor strategice de a fi aproape de Statele Unite, pe baza solidarității cu statele baltice, pe baza suspiciunii față de Rusia și a dorinței de a pedepsi Rusia pentru șirul de atentate prin otrăvire pe teritoriul britanic. Intervenția Marii Britanii în sprijinul Ucrainei a fost posibilă și datorită libertății mai mari în politica externă, ca urmare a Brexitului”, arată o analiză a lui Timothy Less, cercetător la Centre for Geopolitic’s project on Disintegration Studies.
Statele care formează Bucharest 9 , cu excepția Ungariei, au oferit sprijin politic consistent Ucrainei și au făcut apeluri în cadrul NATO pentru trimiterea de arme în Ucraina, iar o parte a armamentului intră în Ucraina de pe teritoriul acestor state.
Inițiativa celor Trei Mări și București 9 amintesc de goana după alianțe regionale și după obținerea sprijinului celor puternici din perioada interbelică. În anii 1920, atunci când România se alia cu Cehoslovacia, Iugoslavia, Turcia, Grecia în Mica Înțelegere, respectiv Înțelegerea Balcanică, Polonia venea cu un proiect mai ambițios – Intermarium, o alianță cuprinzând țările central și est-europene de la Marea Baltică, Marea Neagră și până la Adriatica, cu scopul de a contracara amenințarea sovietică și hegemonia germană.
Interesant privind în contextul actual este că proiectul Intermarium al generalului Jozef Pilsudski, bazat pe mitul medieval al hegemoniei polono-lituaniene de la Marea Baltică până la Marea Neagră, a fost zădărnicit de războiul dintre Polonia și chiar naționaliștii ucraineni, pe de-o parte, și Rusia Sovietică și Ucraina Sovietică pe de alta parte. Polonia și-a îndreptat apoi atenția către o alianță cu țările balcanice, concretizată doar cu România.
Ca și în perioada Războiului Rece, principalul obiectiv al pactului București 9 va fi securitatea Europei de Est și a Ucrainei în fața unui atac. Diferența este că acum pactul este organizat și sponsorizat de Statele Unite si Marea Britanie, nu de Rusia, iar intenția este de a descuraja un atac din est, mai degrabă decât din Vest. Pe scurt, este un nou Pact de la Varșovia actualizat la circumstanțele din secolul 21.
”Asta implică o redefinire a politicii în Europa de Est și nu numai. Ar marca afirmarea Poloniei ca un actor European de prima rang, cu o poziție hegemonică în vecinătatea imediată și cu o noua vocație internațională în reconstrucția și integrarea Ucrainei – și poate și a Belarusului, dacă regimul Lukașenko va cădea în urma retragerii ruse din Ucraina”, scrie Less. ”Se poate ajunge la formarea unei entități în Europa de Est bazată pe o alianță puternică între Polonia și Ucraina, care împreună au o populație de 80 de milioane de locuitori. Ea poate sta la baza unei alianțe politice și economice sub conducere poloneză, care va putea acționa pentru crearea unui nou Intermarium.
Această alianță va întări influența anglo-americană în UE, compensând ieșirea Marii Britanii din UE și reducând ambițiile unor state vest-europene de transforma UE în actor autonom din punct de vedere strategic. O alianță est-europeană cu propriile ei obiective nu ar face decât să marginalizeze Germania și Franța, să amenințe poziția UE pe continentul european”.
Este și mai ușor de înțeles acum de ce, după sabotatea gazoductului Nord Stream, Radoslaw Sikorski, fost ministru de Externe și al Apărării în Polonia, scria pe Twitter ”Thank you USA”.
The post Noul pact de la Varșovia appeared first on Cotidianul RO.