Balonul chinezesc care a zburat deasupra Americii vreme de aproape o săptămână a fost doborât de armata americană după ce și-a îndeplinit misiunea. Care să fi fost misiunea lui? Până ca guvernul SUA să precizeze dacă acest balon meteorologic a fost folosit sau nu în scopuri de spionaj, este limpede că prezența lui în spațiul aerian american a dus la anularea unei vizite a secretarului de Stat al SUA în China, în timpul căreia ar fi urmat să se întâlnească și cu președintele Xi Jinping. Apoi, exagerarea pericolului reprezentat de balonul venit din China a folosit pentru a testa coeziunea americanilor de rând, supuși în ultimii ani unui război cultural fratricid.
Cât privește efectul cel mai important al ”crizei balonului” – anularea vizitei lui Antony Blinken în China, Ministerul chinez de Externe a căutat să minimalizeze importanța acestui gest al Statelor Unite, spunând că această vizită nu fusese anunțată în mod formal. ”SUA și China nu au anunțat nicio vizită, iar dacă SUA fac asemenea anunț este treaba lor și respectăm acest lucru”.
NORAD: de la sania lui Moș Crăciun, la baloane chinezești
În SUA, rivalitățile au ieșit la iveală foarte repede. Opoziția republicană a arătat că amânarea doborârii balonului a fost o dovadă în plus a emasculării Americii, a incompetenței Pentagonului, ba chiar a complicității președintelui Joe Biden cu guvernul de la Beijing, un guvern care îl ajută prin trimiterea unui balon pentru a acoperi o mulțime de scandaluri legate de președinția sa și de familia sa.
Imediat a urmat și replica democraților: o sursă din cadrul Pentagonului citată de CNN (cine altcineva?) a afirmat că Beijingul a trimis asemenea baloane deasupra Americii și în timpul administrației Trump. John Bolton, fost consilier pentru Securitate al președintelui Trump a ripostat: ”Toți oficialii administrației Trump care au fost întrebați au spus că nu au știut nimic despre aceste baloane. Ar fi o mare problemă dacă au existat asemenea baloane și președinția nu a fost informată”, a spus Bolton.
Scandalul s-a mutat imediat în curtea NORAD, Comandamentul Apărării Aerospațiale, care a găsit o soluție bizară de comunicare pentru a scăpa din acest clinci politic – a dat vina pe propria incompetență. Comandantul NORAD, generalul Glen VanHerck, a declarat că a existat o lacună de supraveghere din cauza căreia Pentagonul nu a reușit să detecteze baloanele venite anterior din China, în perioada administrației Trump. Armata ar fi aflat despre aceste baloane de la serviciile secrete.
O criză fabricată?
Potrivit presei americane de mainstream și politicienilor din opoziția republicană, misiunea balonului a fost să spioneze facilitățile strategice americane și să demonstreze forța Republicii Populare Chineze, care ar fi ales să spioneze SUA nu folosind sateliții, ci un obiect zburător ”mare cât trei autobuze”, pentru ca toți americanii să vadă ca Beijingul nu se teme de Statele Unite și are ”capabilitățile necesare”.
Potrivit presei alternative din SUA, a fost vorba despre o criză fabricată de presă și de guvernul american. O analiză care a circulat mult pe platformele sociale în ultimele zile arată că nu a fost vorba despre o criză reală, ci despre hazard și multă malițiozitate din partea presei. Un balon meteorologic este dus de curenții atmosferici spre Alaska, intră apoi în spațiul aerian canadian, pătrunde din nou în spațiul aerian american și traversează America continentală de la nord-vest la sud-est, presa profită de parcursul lent al balonului și transforma totul într-o sursă de spaimă, politicienii se alătură acestei regii, administrația anulează o vizita foarte importantă a secretarului de Stat.
Un test pentru unitatea americanilor?
Publicația britanică UnHerd oferă o altă interpretare – furia americanilor legată de prezența unui balon chinezesc deasupra țării lor (nenumărate imagini de platformele sociale cu americani ridicând armele spre cer) arată că America este mai puțin dezbinată decât pare. ”Dincolo de faptul că tuturor ne place să auzim povești ci obiecte zburătoare, concluzia este că cea mai mare putere a lumii este mai puțin scindată decât pare. Polarizarea politică se poate datora faptului că America nu a fost provocată militar de o altă putere în trecutul recent (…) America s-a obișnuit să fie invadatorul, nu invadatul. America este o superputere ce-și permite luxul certurilor interne, pentru că cetățenii nu au uitat sentimentul amenințării externe”.
”Unii susțin că Beijingul încearcă să accentueze conflictele și contradicțiile interne din America prin folosirea platformei TikTok pentru a spiona telefoanele americanilor, pentru a le intoxica creierele sau pentru a inflama și mai mult războiul cultural din Statele Unite. Având însă în vedere furia colectivă stârnită de un simplu balon venit din China, cred că dezbinarea aparentă a Americii nu este una structurală, așa cum pare deseori pentru observatorii din exterior. Războiul pe telefonul mobil este una, însă când el capătă materialitate, disputele din familie sunt lăsate deoparte și atenția se concentrează asupra dușmanului comun”.
Versiunea chineză, care este în bună măsură confirmată chiar de Pentagon (care arată că multe țări lansează baloane meteorologice și se întâmplă ca acestea să ajungă în spațiul aerian al altor state), susține că este vorba despre un balon meteorologic care a deviat de la traiectoria estimată. Baloanele nu pot fi controlate, iar acesta a ajuns în spațiul aerian al SUA.
Explicațiile din partea Chinei nu au fost mulțumitoare. Povestea balonului a fost folosită pentru a tensiona relațiile cu Beijingul, chiar dacă sateliții Chinei pot obține mult mai multe informații decât ar reuși un balon meteorologic. Apoi, un balon similar a fost reperat și deasupra Columbiei. Armata columbiană a considerat că balonul nu este o amenințare la adresa securității naționale sau a siguranței aeriene. În Statele Unite, NORAD, care de peste 60 de ani urmărește sania lui Mos Crăciun, a afirmat că nu a observat mai multe astfel de baloane, iar acum guvernul a avut nevoie de zile în șir pentru a decide dacă balonul reprezintă sau nu o amenințare. Să fie lipsită armata SUA de capacitatea armatei columbiene (pe care o sponsorizează masiv) de a lua o decizie, sau Washingtonul a dorit să creeze o „narațiune” pentru a distrage atenția sau pentru a testa publicul american?
SUA sunt în război cu China; aceasta este o frântură vizibilă
Dimpotrivă, arată o altă interpretare, guvernul SUA a facut tot posibilul pentru a ascunde publicului nu unul, ci sute de asemenea incidente ce au avut loc în ultimii ani. Pippa Malmgren, fiica ambasadorului american Harold Malmgren, un negociator important al mai multor administrații de la Washington, arată că Statele Unite sunt în război nu numai cu Rusia, ci și cu China. ”Însă autoritățile americane nu spun asta, pentru a nu crea isterie pe rețelele sociale. China știe asta. Scopul baloanelor nu este spionajul și nici lansarea unor încărcături explozive, ci este tocmai de a crea un spectacol și de reduce încrederea americanilor în guvernul lor. Este vorba despre un spectacol live pe TikTok”.
„China evită să lupte cu Statele Unite față în față. Așa cum teroriștii au folosit un cuttere de 5 dolari bucata pentru a prăbuși avioane peste obiective importante din Statele Unite, China poate crea panică cu baloane ieftine, cu drone de jucărie și alte dispozitive aeriene mici, inclusiv în spațiu”, scrie Malmgren.
”Americanii au uitat că japonezii au lansat în câteva luni, în 1944-45, peste 9.000 de baloane spre Statele Unite – bombele Fu-Go. Pentru că bărbații erau cu toții mobilizați, baloanele cu diametru de peste zece metri erau confecționate de școlărițe din Japonia, lipite cu un clei făcut din făină de cartofi. Fiecare balon ducea un dispozitiv anti-personal și o bombă incendiară de 5 kilograme. Toate aveau desenată stema Japoniei. Cele mai multe au căzut în ocean, însă peste 300 au ajuns în SUA. Doar o asemenea bombă a explodat și a produs victime, în timpul unei serbări școlare din Oregon”, scrie Malmgern, adăugând ca inginerii japonezi au studiat atent curenții de aer de la mare altitudine.
”Revenind la momentul de față, în SUA au fost observate multe baloane chinezești. Există speculații că unul a explodat deasupra statului Montana”, scrie Malmgren. ”David Stuckenberg, fostul șef al echipei pentru arme cu pulsație electromagnetică din cadrul Pentagonului. A scris încă din 2015 despre posibilitatea ca aceste arme să fie transportate în baloane până în statul inamic. Scopul nu este lansarea unei bombe nucleare, ci detonarea ei la mare altitudine, pentru a „prăji” toate dispozitivele electronice de la sol”.
”Se lansează un balon, iar reacția emoțională a celor de la sol este mult mai importantă decât datele transmise de balonul spion. Nu baloanele sunt amenințarea. Amenințarea este haosul pe care ele îl pot crea în aparatul decizional, iar asta contează mult. Baloanele acestea pot să creeze și incidente diplomatice, care sunt și ele valoroase în vreme de război. Asemenea fente sunt parte din procesul de negociere (…) Acesta este războiul invizibil, din care nu observăm decât frânturi. ”Lampioanele” chinezești au aruncat lumină asupra acestui fapt. Ca și în 1940, suntem într-un stadiu atât de avansat al confruntării dintre superputeri, încât sarcina armatei nu mai este să reacționeze la baloanele chinezești, ci să prevină intrarea în panică a populației”.
The post O criză fabricată sau o frântură din războiul SUA-China? appeared first on Cotidianul RO.