Toamna începe și odată cu ea reapar nasul înfundat, strănutul și tusea
Septembrie este perioada în care foarte multe persoane încep să se confrunte din nou cu simptome respiratorii.
Copiii revin la școală și grădiniță, adulții petrec mai mult timp în birouri, mijloacele de transport devin mai aglomerate, iar temperaturile încep să varieze semnificativ între dimineață și după-amiază.
În același timp, pentru persoanele alergice, începutul toamnei nu înseamnă neapărat sfârșitul simptomelor.
Rezultatul?
Nas înfundat, strănut, secreții nazale, tuse, oboseală sau dureri în gât.
Prima întrebare este aproape întotdeauna aceeași:
„Am răcit?”
Răspunsul nu este întotdeauna atât de simplu.
Unele simptome pot apărea atât într-o răceală obișnuită, cât și în gripă sau în alergii.
Există însă câteva diferențe importante care ne pot orienta.
Răceala și gripa nu sunt același lucru
În limbajul de zi cu zi, termenii sunt utilizați deseori ca și cum ar descrie aceeași problemă.
Din punct de vedere medical, sunt diferite.
Răceala obișnuită poate fi provocată de numeroase virusuri.
Gripa este o infecție respiratorie provocată de virusurile gripale.
Simptomele se pot suprapune, motiv pentru care uneori este imposibil să stabilești doar după simptome ce virus este implicat.
Totuși, există anumite caracteristici care apar mai frecvent într-o situație decât în cealaltă.
Cum începe de obicei răceala
Răceala tinde să aibă un debut mai gradual.
În prima zi poți observa:
- ușoară jenă în gât
- strănut
- nas care începe să curgă
Ulterior pot apărea:
- nas înfundat
- tuse
- oboseală ușoară
- disconfort general
Febra este mai puțin caracteristică răcelii la adulți decât gripei.
Pentru multe persoane, simptomele rămân relativ ușoare.
Gripa poate începe brusc
Una dintre diferențele importante este viteza cu care apar simptomele.
În gripă, debutul poate fi mult mai brusc.
O persoană se poate simți relativ bine dimineața, iar după câteva ore să prezinte:
- febră sau senzație de febră
- frisoane
- dureri musculare
- durere de cap
- oboseală pronunțată
- tuse
CDC arată că gripa tinde să aibă un debut brusc, în timp ce simptomele răcelii sunt mai frecvent graduale. Durerile musculare, frisoanele, oboseala și cefaleea sunt de asemenea mai caracteristice gripei.
Poți avea gripă fără febră?
Da.
Este o greșeală să presupunem că lipsa febrei exclude automat gripa.
Deși febra este frecventă, nu apare la toate persoanele cu gripă.
Prin urmare, afirmația „nu am febră, deci sigur nu este gripă” nu este suficientă pentru stabilirea diagnosticului.
Cum se manifestă alergia
Alergia are un mecanism complet diferit.
Nu este provocată de un virus.
Sistemul imunitar reacționează la anumite substanțe din mediul înconjurător, denumite alergeni.
În cazul rinitei alergice pot apărea:
- strănut repetat
- nas care curge
- nas înfundat
- mâncărime nazală
- ochi care lăcrimează
- mâncărime la nivelul ochilor
Uneori simptomele pot semăna foarte mult cu o răceală.
Mâncărimea poate fi un indiciu important
Unul dintre elementele care pot orienta către o alergie este mâncărimea.
Persoana poate descrie:
- mâncărime la nivelul nasului
- mâncărime oculară
- lăcrimare
Aceste manifestări sunt mai sugestive pentru alergie decât pentru gripă.
Totuși, diagnosticul nu trebuie stabilit exclusiv pe baza unui singur simptom.
Strănutul repetat poate apărea în alergii
Într-o răceală poți strănuta.
În alergii, unele persoane au episoade cu mai multe strănuturi consecutive.
Simptomele pot apărea sau se pot intensifica în anumite contexte:
- afară
- într-o anumită cameră
- după contactul cu praful
- în anumite perioade ale anului
Acest tipar poate fi un indiciu util.
Febra orientează mai degrabă către o infecție decât către alergie
Alergiile sezoniere nu provoacă în mod obișnuit febră.
Dacă apar:
- febră
- frisoane
- dureri musculare importante
- stare generală alterată
trebuie luată în calcul mai degrabă o infecție decât o simplă rinită alergică.
Acest lucru nu înseamnă că orice febră este gripă.
Numeroase alte infecții pot provoca febră.
Durerea musculară este mai caracteristică gripei
Durerile musculare importante sunt unul dintre simptomele care diferențiază mai bine gripa de răceala obișnuită.
În răceală pot exista un disconfort și o stare generală mai proastă.
În gripă, durerile pot fi mai pronunțate și asociate cu o oboseală semnificativă.
Unele persoane descriu senzația că „le doare tot corpul”.
Oboseala poate apărea în toate trei
Aici diferențierea devine mai dificilă.
Oboseala poate apărea:
- în gripă
- în răceală
- în alergii
În gripă poate fi însă mult mai intensă.
Uneori persoana simte nevoia să stea în pat și are dificultăți în desfășurarea activităților obișnuite.
În alergii, oboseala poate fi favorizată și de somnul de calitate slabă provocat de congestia nazală.
Tusea nu înseamnă automat gripă
Tusea poate apărea în numeroase afecțiuni.
Este frecventă în gripă, dar poate apărea și în răceală.
În alergii poate exista tuse, în special dacă secrețiile nazale se scurg spre partea posterioară a gâtului sau dacă există și alte probleme respiratorii asociate.
Tipul tusei trebuie interpretat împreună cu celelalte simptome.
Durerea în gât apare frecvent în răceală
O senzație de usturime sau durere în gât poate fi unul dintre primele simptome ale unei răceli.
Poate apărea și în gripă.
În cazul alergiilor, gâtul poate deveni iritat din cauza secrețiilor sau a respirației pe gură.
Prin urmare, nici durerea în gât nu este suficientă singură pentru diagnostic.
Secrețiile nazale nu spun întotdeauna cauza
Există un mit potrivit căruia culoarea secrețiilor nazale poate stabili automat dacă infecția este virală sau bacteriană.
Realitatea este mai complexă.
Aspectul secrețiilor se poate modifica în timpul unei infecții virale.
Nu este recomandată administrarea unui antibiotic doar pentru că secrețiile și-au schimbat culoarea.
Antibioticele trebuie utilizate atunci când există o indicație medicală.
Antibioticele nu tratează răceala sau gripa
Atât răceala obișnuită, cât și gripa sunt provocate de virusuri.
Antibioticele acționează împotriva bacteriilor.
Administrarea lor fără indicație nu vindecă o infecție virală și poate produce efecte adverse.
În plus, utilizarea necorespunzătoare contribuie la problema rezistenței antimicrobiene.
Cum poți compara simptomele
Orientativ:
Răceală
Mai frecvent:
- debut gradual
- nas înfundat
- secreții nazale
- strănut
- durere în gât
- tuse ușoară sau moderată
Gripă
Mai frecvent:
- debut brusc
- febră sau frisoane
- dureri musculare
- cefalee
- oboseală importantă
- tuse
Alergie
Mai sugestive:
- strănut repetat
- secreții nazale
- congestie
- mâncărime nazală
- mâncărime oculară
- lăcrimare
- legătură cu expunerea la un alergen
Lista este orientativă.
Simptomele se pot suprapune.
Durata simptomelor poate oferi indicii
O răceală evoluează de regulă pe parcursul mai multor zile și apoi începe să se amelioreze.
Gripa necomplicată se rezolvă pentru majoritatea persoanelor în câteva zile până la aproximativ o săptămână, deși tusea și starea de slăbiciune pot persista mai mult.
Alergia poate continua atât timp cât persoana este expusă factorului declanșator.
Astfel, simptome care reapar săptămâni întregi în aceleași condiții pot ridica suspiciunea unei componente alergice.
Alergiile nu dispar automat odată cu vara
Mulți oameni asociază alergiile exclusiv cu primăvara.
În realitate, există alergeni care pot provoca probleme și la sfârșitul verii sau începutul toamnei.
În plus, alergenii din interior, precum acarienii sau mucegaiurile, pot produce simptome în diferite perioade ale anului.
De aceea, o persoană care strănută în septembrie nu trebuie să presupună automat că a răcit.
Poți avea alergie și viroză în același timp
Da.
Cele două situații nu se exclud.
O persoană cu rinită alergică poate contracta și o infecție respiratorie.
Atunci tabloul simptomelor devine și mai dificil de interpretat.
De exemplu, cineva poate avea de mai multe săptămâni strănut și mâncărimi oculare, iar apoi să dezvolte brusc:
- febră
- durere în gât
- stare generală proastă
Schimbarea tabloului poate sugera apariția unei probleme suplimentare.
Copiii pot avea simptome diferite
La copii, infecțiile respiratorii sunt foarte frecvente, mai ales după revenirea în colectivitate.
În cazul gripei, copiii pot prezenta uneori și simptome digestive, precum vărsături sau diaree, acestea fiind raportate mai frecvent la copii decât la adulți.
Vârsta copilului este importantă atunci când sunt evaluate febra și starea generală.
La sugarii foarte mici, febra necesită atenție medicală promptă.
Când copilul nu ar trebui trimis la școală
Un copil cu:
- febră
- stare generală alterată
- vărsături
- simptome importante
are nevoie de evaluare și odihnă, nu de o zi petrecută în colectivitate.
În plus, dacă este vorba despre o infecție contagioasă, trimiterea copilului la școală favorizează transmiterea către colegi.
Regulile instituției și recomandările medicale trebuie respectate.
De ce circulă virozele mai ușor după începerea școlii
Septembrie schimbă brusc numărul de contacte.
Copiii care în timpul vacanței au stat în grupuri mici ajung din nou în clase cu numeroși colegi.
Același fenomen apare și în rândul adulților care revin la birou.
Virusurile respiratorii se pot transmite mai ușor atunci când oamenii petrec mult timp în apropiere.
Aerisirea încăperilor rămâne importantă
Pe măsură ce temperaturile scad, apare tendința de a ține ferestrele închise.
Ventilația spațiilor este însă importantă pentru calitatea aerului interior.
Sălile de clasă, birourile și locuințele trebuie aerisite regulat.
Acest lucru nu înlocuiește celelalte măsuri de igienă, dar face parte dintr-o abordare rezonabilă pentru spațiile interioare.
Spălarea mâinilor este în continuare una dintre cele mai simple măsuri
Mâinile intră zilnic în contact cu:
- telefoane
- clanțe
- tastaturi
- bare din transport
- mese
Spălarea cu apă și săpun este importantă în special înainte de masă și după anumite activități.
Când apa și săpunul nu sunt disponibile, un produs adecvat pentru igiena mâinilor poate fi util.
Ce faci când apar primele simptome
Primul pas este să urmărești starea generală.
Pentru simptome ușoare pot fi utile, în funcție de situație:
- odihna
- hidratarea
- măsuri simptomatice adecvate
- monitorizarea temperaturii
Nu combina mai multe medicamente pentru răceală fără să verifici substanțele active.
Produse comerciale diferite pot conține același ingredient.
Astfel poate apărea accidental o doză mai mare decât cea recomandată.
Nu lua tratamentul altei persoane
Faptul că un medicament a funcționat pentru un membru al familiei nu înseamnă că este potrivit pentru toți.
Contează:
- vârsta
- greutatea
- bolile existente
- alte medicamente
- sarcina
- alergiile medicamentoase
Acest lucru este deosebit de important în cazul copiilor.
Când este utilă testarea
Simptomele singure nu pot diferenția întotdeauna cu certitudine gripa de alte infecții respiratorii.
CDC precizează că răceala și gripa pot fi dificil sau chiar imposibil de diferențiat doar pe baza simptomelor, iar testele pot fi necesare în anumite situații.
Necesitatea testării trebuie stabilită în funcție de context și recomandarea medicală.
Persoanele cu risc crescut trebuie să fie mai atente
Unele categorii au un risc mai mare de complicații asociate gripei.
Printre acestea se numără persoanele în vârstă, copiii mici, femeile însărcinate și persoanele cu anumite afecțiuni cronice.
În aceste situații, contactarea medicului mai devreme poate fi importantă.
Când trebuie să mergi urgent la medic
Anumite simptome necesită evaluare medicală rapidă.
La adulți, semnele de alarmă pot include:
- dificultăți de respirație
- durere sau presiune persistentă în piept
- confuzie
- amețeală persistentă
- slăbiciune severă
- lipsa urinării
- simptome care se ameliorează și apoi revin sau se agravează
La copii, dificultățile respiratorii, deshidratarea, convulsiile, lipsa interacțiunii normale și alte manifestări severe necesită evaluare promptă.
Lista nu este completă. Orice simptom sever sau îngrijorător trebuie evaluat medical.
Nu ignora dificultățile de respirație
Nasul înfundat poate face respirația neplăcută.
Este însă diferit de senzația reală că nu poți respira suficient sau de lipsa de aer.
Dificultățile respiratorii importante reprezintă un motiv pentru solicitarea asistenței medicale.
Simptomele care se agravează după ce păreau să dispară trebuie urmărite
O persoană poate începe să se simtă mai bine, iar apoi:
- febra să reapară
- tusea să se agraveze
- starea generală să se deterioreze
Acest tip de evoluție merită evaluat, mai ales dacă simptomele devin importante.
Cum îți dai seama dacă ar putea fi alergie
Pune-ți câteva întrebări:
Simptomele apar în aceeași perioadă în fiecare an?
Ai mâncărimi ale ochilor sau nasului?
Strănuți în salve?
Simptomele apar mai ales după o anumită expunere?
Nu ai febră sau dureri musculare?
Dacă răspunsul este da la mai multe întrebări, o cauză alergică poate fi luată în calcul.
Diagnosticul corect trebuie însă stabilit de un profesionist medical atunci când simptomele sunt persistente sau importante.
Nu utiliza excesiv spray-urile nazale
Există mai multe categorii de produse nazale, iar ele nu sunt echivalente.
Unele spray-uri decongestionante nu trebuie utilizate perioade lungi deoarece pot produce probleme prin folosirea excesivă.
Respectă prospectul și recomandările medicului sau farmacistului.
Pentru alergii există alte tipuri de tratamente, care trebuie alese în funcție de situație.
Nu toate antihistaminicele sunt identice
Medicamentele antihistaminice sunt utilizate pentru simptome alergice, dar pot exista diferențe între ele, inclusiv în ceea ce privește somnolența.
Persoanele care conduc sau folosesc utilaje trebuie să verifice prospectul și recomandările specifice medicamentului.
Nu lua un antihistaminic doar pentru că ai nasul înfundat dacă nu există motive să suspectezi o alergie.
De ce este important diagnosticul corect
Dacă tratezi o alergie ca pe o răceală, poți utiliza zile întregi produse care nu rezolvă cauza.
Dacă presupui că o gripă este „doar o alergie”, poți ignora o stare care necesită monitorizare mai atentă.
Scopul nu este autodiagnosticarea perfectă acasă.
Scopul este recunoașterea tiparului și identificarea situațiilor în care este nevoie de sfatul medicului.
Concluzie
Răceala, gripa și alergia pot produce simptome asemănătoare, dar există câteva diferențe utile.
Răceala are mai frecvent un debut gradual și afectează predominant nasul și gâtul.
Gripa tinde să înceapă mai brusc și poate provoca febră, frisoane, dureri musculare, cefalee și oboseală importantă. Totuși, gripa poate exista și fără febră.
Alergia este mai probabilă atunci când predomină strănutul repetat, mâncărimea nasului sau a ochilor, lăcrimarea și legătura cu o anumită expunere.
Niciuna dintre aceste reguli nu poate înlocui diagnosticul medical.
Dacă simptomele sunt severe, apar dificultăți respiratorii, starea generală se deteriorează sau persoana face parte dintr-o categorie cu risc crescut, evaluarea medicală nu trebuie amânată.
La începutul toamnei, cea mai bună strategie este să nu presupunem automat că orice strănut înseamnă răceală și nici că orice febră înseamnă gripă.
Simptomele trebuie privite împreună, în contextul evoluției lor.
FAQ – Întrebări frecvente despre răceală, gripă și alergie
Care este principala diferență dintre răceală și gripă?
Răceala are frecvent un debut gradual și simptome mai ușoare, în timp ce gripa poate începe brusc și poate provoca dureri musculare, oboseală pronunțată, cefalee și febră.
Pot avea gripă fără febră?
Da. Nu toate persoanele cu gripă dezvoltă febră.
Cum îmi dau seama dacă am alergie și nu răceală?
Mâncărimea ochilor sau nasului, lăcrimarea și strănutul repetat pot sugera o alergie, mai ales dacă simptomele apar după anumite expuneri sau în aceeași perioadă în fiecare an.
Alergia provoacă febră?
Febra nu este un simptom obișnuit al alergiilor sezoniere și poate indica mai degrabă o infecție sau o altă problemă.
Gripa începe brusc?
Da, debutul brusc este mai caracteristic gripei decât răcelii obișnuite.
Antibioticele tratează gripa?
Nu. Gripa este provocată de virusuri, iar antibioticele acționează împotriva bacteriilor.
Se poate face test pentru gripă?
Da. Există teste pentru virusurile gripale, iar medicul poate stabili dacă testarea este necesară.
Copiii pot avea simptome digestive când au gripă?
Da. Vărsăturile și diareea pot apărea și sunt raportate mai frecvent la copii decât la adulți.
Când trebuie să merg la medic?
Dificultățile de respirație, durerea toracică, confuzia, deshidratarea, deteriorarea importantă a stării generale sau agravarea simptomelor necesită evaluare medicală.
Pot avea alergie și răceală simultan?
Da. O persoană cu alergie poate contracta în același timp și o infecție respiratorie.
Cât durează gripa?
Pentru majoritatea persoanelor, simptomele gripei necomplicate se ameliorează în câteva zile până la aproximativ o săptămână, deși tusea și starea de slăbiciune pot persista mai mult.
Nasul înfundat înseamnă automat răceală?
Nu. Congestia nazală poate apărea atât în infecții respiratorii, cât și în alergii.